douazeci si doi [mizerie]
am scris despre mizeria umana pe “4 bani…” si am impresia ca nu am spus tot. de fapt chiar nu am spus. ma cenzurez. ma cenzurez pana si pe propriul meu blog. incerc mesaje ascunse. atat de ascunse incat nimeni nu isi da seama. ma cenzurez zi de zi, si cu toate astea nu e de ajuns. oamenii sunt tot nemultumiti. el este tot nemultumit. si m-am saturat sa ma simt un om de cacat, cand stiu ca nu sunt. m-am saturat sa ma simt incapabila cand stiu ce pot. m-am saturat de tot rahatul asta si simt ca a ajuns mai mare decat pot eu sa suport. mai mare decat pot eu sa inghit. si de fapt nu e nimic de reprosat… si totul. ma simt fortata sa fac si sa simt chestii care nu imi stau in fire. eu vreau sa iubesc neinteles. obsesiv. paranoic. eu vreau sa ignor ceea ce nu imi place. eu vreau sa fiu asa cum sunt. nu am nevoie de iubire materiala si nici de realitate. nu vreau sa fiu alta. imi simt sufletul maltratat si ciopartit intr-o relatie in care iubirea cunoaste doua valente complet diferite…
douazeci si unu [idila de raft]
ai “fundamentele psihologiei” la cap, ca biblie. am “hidrologie si hidrogeologie” in cap ca imn.
ai patru urechi. doua, le lasi in fiecare noapte pe masa.
am trei maini. una, o las in fiecare noapte’n cutie.
dansam pe doua muzici diferite eu sunt “do” si tu esti “la” eu sunt strop, si tu esti colt eu sunt eu si tu esti tu eu sunt tu si tu esti eu.
douazeci [johnny cash- hurt]
I hurt myself today
To see if I still feel
I focus on the pain
The only thing that’s real
The needle tears a hole
The old familiar sting
Try to kill it all away
But I remember everything
What have I become?
My sweetest friend
Everyone I know
Goes away in the end
You could have it all
My empire of dirt
I will let you down
I will make you hurt
nouasprezece
nu sunt acra si antipatica si nici nu am privirea rece. sunt doar plictisita si satula uneori. stii… ca atunci cand ai mancat o mancare prea mult timp si te ia cu greata numai cand te gandesti la ea. i need some time with myself to figure me out.
sunt satula de vise cu masini de spalat si aspiratoare. de vise de fornetti in slobozia. de vise de casatorie cu un bou. de vise de mare duoamna. de vise tampite si cretine. nu, nu sunt ale mele. inca nu am decazut din statutul de fiinta rationala cu tente de irational. visele mele sunt simple dar amuzante si colorate. eu imi traiesc visele. uneori. iar atunci cand nu pot sa le traiesc, ma gandesc la ele, zambesc si merg mai departe. nu ma transform intr-un sclav al lor.
eu vreau doar liniste si cafea. tigari. muzica. un covor colorat si pufos pe care sa ma intind.
nu ma simt vinovata ca ii judec pe ceilalti. sunt ipocrita atunci cand incerc sa ma mint si sa mint ca eu nu judec oamenii. cu totii o facem, zi de zi. dupa diferite criterii. unii judeca dupa numarul partenerilor de sex, altii dupa haine, altii dupa familie… and so on. dar eu am bunul simt sa o recunosc din cand in cand si sa incerc sa nu ma ghidez dupa asta. plm. e vb de standarde sau de principii sau de educatie. nu stiu. eu nu suport oamenii dobitoci. atat. pe ei ii judec pentru lipsa de inteligenta.
ultima parte era pentru “4 bani…” mai mult.
ma deprima ca exista oameni mai buni decat mine. imi vine sa imi bag pula in tot ce fac si sa ii las pe ei. doar se descurca atat de bine! ce nevoie mai au si de tampeniile mele? si oricat as incerca, tot or sa existe! si o sa uit ca sunt altii mai prosti decat mine si o sa ma simt complexata.
eu nu stiu sa fac nimic perfect. stiu de toate, si nimic.
optsprezece [unu]
miros jilav de primavara si de castani infloriti; de pamant umed si frunze ude. trag aer adanc in piept si imi aprind o tigara. fumul inunda plamanii si iese intr-un nor alb-gri, disipandu-se in jurul meu. amintirile mi se izbesc de peretii craniului, incercand sa iasa, sa ma intoarca, sa ma rupa de moment.
el avea gust de mare si de sarat. o sa imi ramana mereu gustul si mirosul lui undeva intr-o celula a creierului. paseam pe pamant nesigur si nu stiam daca o sa cad sau o sa imi iau zborul. linia de plutire era subtire si insesizabila. iubeam omul sau reflexia lui? ce ciudat e sa rezumi patru ani in cateva randuri. dar atat ramane de fapt la sfarsit, nu? de ce sa ne asteptam la mai mult cand mai mult nu e de oferit?
isi intinse foita pe masa si scoase punga de tutun. alese un ghemotoc, si se cotrobai prin buzunare dupa o alta punguta.
-facem un cui?
-da, si ma uitam la el gandindu-ma de ce intreaba din moment ce deja il face.
fumul e bun. iti incalzeste spiritul. ti-l relaxeaza. in timp ce bautura din fata pare mai prietenoasa iar oamenii mai reci. nimanui nu ii pasa ce faci tu. e un lucru bun. asta am invatat singura, atunci cand mi-am dat seama ca nu sunt centrul universului. dar asta nu se intampla atunci. inca mai eram undeva in mijloc si totul se invartea in jurul meu. eram si soare si planete. eram si vid si materie. eram dumnezeu. si fumam un cui, privind marea cum se agita la amurg.
-te bagi sa facem o baie?
si se uita la mine in timp ce imi aruncam hainele pe mal si ma aruncam dezbracata in apa. nu se compara cu nimic, sa stai intins si sa te lasi purtat de valurile calde, in timp ce in cap iti suna o muzica. a lumii. a noptii care vine. a zilei care a trecut. a ta. a ta si numai a ta.
berea era aproape goala, asa ca am hotarat sa mai luam una. eram noi. si era foc. si gust sarat de mare si amar de bere si cald de brate si de foc. si frig de noapte umeda in cort. si iar inabuseala de dimineata, cand ieseam si ne aruncam pe nisipul rece.
stateam pe plaja si ascultam marea cantandu-si imnul, in timp ce aburii de cafea ne nasteau din nou. si vedeam pamant adanc si framantat de mii de ani in ochii lui. si batea vantul si ii ravasea parul in timp ce tragea cu nesat din tigara, iar eu nu ma mai saturam sapand in el.
… si trenul batea in fier. si bratele lui incalzeau pe alta. eu eram femeie, dar nu a lui. si imi venea marea in ochi, sarata si agitata si calda de noapte. mi-am dat trupul altuia, pentru ca el, asa cum statea cu ea in brate, nu a vrut sa-mi cumpere sufletul. a negociat prea putin. eu ceream prea mult. sau poate doar pretul corect. asa ca am dat totul pe gratis primului venit la usa.. si acum plecam. departe de trupul meu. fara suflet. singura. si marea se zbatea in ochii mei si nu stiam unde sa o ascund. sunt acele momente in care cauti un colt sa te ascunzi pana trece, numai ca te aflii in lumina refrectoarelor, pe o scena intinsa, neteda.
si atunci ma trezesc. tigara s-a fumat singura. ploaia s-a oprit. mi-a udat ochii. imi vor creste flori de mai, colorate si vesele, ca atunci cand universul era al meu, si radeam cu toata fiinta?
_______________________________________________________
saptesprezece
am ramas fara muzica in mine. am ramas fara carti in mine. oamenii isi arata mizeria lipita de sufletele goale. put. jegul le iese din ochi, si din guri in timp ce incearca sa arunce cu viermi spre mine. ma feresc, si ma feresc… dar mizeria asta vascoasa a lor se lipeste si de mine. nu vreau sa ma inec. nu vreau sa fug sau sa ma mai ascund. fiecare raset ma loveste in crestetul capului, fiecare privire ma frige, si ma gandesc ca sunt o fiinta rationala, si pot sa depasesc amanuntele. dar imi simt creierul imbibat peste refuz de aceste amanunte pe care nu mai am unde sa le gazduiesc.
de data asta fara amsterdam, fara india, fara egipt, fara cafea sau ceai. de data asta sunt obosita si nervoasa. poate altadata. poate intr-o zi cand cine stie, o sa reusesc sa devin si eu un mare cacat si nu o sa mai critic pe nimeni. o sa ma integrez in veceul universal, o sa stau in buda mea fericita, cu cei douazeci de plozi ai mei si o sa put asa de tare incat nu o sa mai simt mirosul celorlalti. pana atunci insa, nu pot sa fiu multumita… sau sa am alta stare decat aia ca cineva se pisa pe mine de undeva de sus si eu nu pot sa fac nimic.
saisprezece [100 ways to be a good girl]
I caused a major war, just by talking
You flew into a rage, ‘cos that’s everything you know
Childhood of violence, filled with heartage
I flew into a rage, ‘cos that’s everything I know
I know 100 ways to be a good girl
100 ways, my willingness to please
I know 100 ways to be a good girl
Still I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
Sheilding from unexpected fury
Frightened survivor in my world too shy to see
Softly I spoke, softly I’m dying
Crushed by your power, by my wilingness to bleed
I know 100 ways to be a good girl
100 ways, my willingness to please
I know 100 ways to be a good girl
Still I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
Crucify me with isolation
Crucify me-whoa-inside my private hell
I know 100 ways to be a good girl
100 ways, my willingness to please
I know 100 ways to be a good girl
Still I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
I’m alone, I’m alone
100 ways
100 ways
100 ways
100 ways
I know 100 ways to be a good girl
Because you wanted me
Because you wanted me
But I didn’t want you
Crucify me
shhh
cincisprezece [marturisiri]
azi m-am lovit. mi-a intrat un ciob in inima. am incercat sa il scot cu un ac, si mi-a sarit acul in ochi. ah. mor. ce emo sunt! 
) numai ca nu plang, si suferinta mea de fapt nu e a mea. e o chestie pe care mintea mea o creaza cand ma plictisesc. ti-am zis ca imi place sa merg in parc si sa stau sa ma uit la oameni, imaginandu-mi diverse povesti dramatice [sau nu] pe care cred ca le traiesc? dupa felul cum merg, dupa cum vorbesc, dupa cum sunt imbracati, dupa expresiile fetelor… and so on. e o chestie sa stii… trece timpul. imi pare rau ca nu fac asta mai des. desi exersez pe strada, in baruri, in magazin… fiecare om are o poveste nespusa de transmis… eu ce poveste am? de fapt… stiu. dar m-am saturat de ea. sau m-am saturat sa incerc sa o spun.
as mai spune chestii… dar ma enerveaza ca citesc oamenii. BAH! NU MAI CITITI! FUCK OFF! nu vreau! am chef sa va jignesc, si sa va spun ca sunteti niste retarzi imputiti si imbecili, ca habar nu aveti pe ce lume traiti. ca mi-e mila de voi. ca imi place sa rad de voi pe 4bani. ca nu valorati nici macar atat, dar am fost indulgenta. ) ah… sunt o draguta! amabila ca intotdeauna. si morocanoasa. dimineata si cand imi vine ciclul. inchid paranteza.
aseara mi-am dat seama ca am ranit multi oameni. si le-am facut rau, facandu-mi mie rau. si i-am pierdut. de ce le-am facut rau? pentru ca… nu stiu… cred ca inconstient imi doream sa sufere si ei o mica parte din ce simt eu. vroiam sa vad cat pot sa tina la mine. aveam nevoie sa tina la mine. si au tinut. pana cand n-au mai putut. si eu m-am innecat. stii… alcoolul e ca un algocalmin. trece durerea pe moment. dar apoi revine, si iei iar si iar… durerea nu trece… tu devii rezistent si ai nevoie de mai mult… pana cedezi fizic. sau psihic. n-am murit. uite ca m-am ridicat. poate asta e cea mai mare realizare a mea. m-am ridicat de undeva de la 6m sub pamant, si am de gand sa urc. nu o sa mai zbor. mi-am dat seama ca nu sunt centrul universului, sau ca cel putin lumea nu se invarte in jurul meu. asa ca acum pot sa merg. si cand mergi, nu mai zbori peste cadavre. le calci si le strivesti in drumul tau. ma rog… metaforic vorbind. ca eu ma mai opresc sa mai si stau de vorba cu ele uneori. ) din cauza ca pana acum zburam. imi revin repede, pentru ca invat repede si ma adaptez. hih. sunt un animal superior. bow to me! )
paisprezece (cele 30 de porunci)
- sa nu mai arunc sosetele sub pat
- sa mananc mai repede
- sa nu mai vorbesc asa mult
- sa fiu mai atenta
- sa ascult
- sa fac patul dimineata
- sa nu mai las lucrurile imprastiate
- sa spal vasele
- sa nu mai injur
- sa nu mai beau
- sa glumesc mai putin
- sa nu mai uit
- sa nu mai ascult muzica tare
- sa nu mai imi las bocancii la usa
- sa nu mai imi las bocancii langa pat
- sa nu mai imi las bocancii langa dulap
- sa nu mai insist
- sa duc gunoiul si sa fac curat
- sa nu mai stau mult in magazine
- sa nu mai taversez strada aiurea
- sa fiu atenta pe unde merg
- sa nu mai zic “tigani” in tramvai
- sa nu mai ragai
- sa nu mai vorbesc asa mult
- sa nu mai dorm pana tarziu dimineatza
- sa nu ma mai joc cu cateii
- sa nu mai stau sa mananc si prajitura la cantina
- sa fumez mai repede
- sa merg mai repede
- sa beau berea mai repede
gata… cedez… mai sunt. dar nu mai am rabdare si nervi sa le insir. cum dracu sa le fac pe toate, cand sunt asa multe??? si sa vreau, n-as avea cum!!!!!!!
treisprezece (cu ghinion)
ere
cere
tacere
inviere
uitare
ere
er
e
